Vizitatori on-line
Avem 8 vizitatori onlineTraducere / Translation
Angajari
| Istoria Seminarului |
|
|
|
| Scris de ing. Florin Moize |
| Miercuri, 20 August 2008 13:11 |
|
1. La Ia?i, înainte de 1994 Cu siguran??, nu poate fi considerat? inoportun? o incursiune în istoria Seminarului diecezan din Ia?i (care a cuprins, bineîn?eles, ?i seminarul liceal), chiar dac? nu se vor g?si pentru fiecare etap? date concrete pentru o istorie distinct? a seminarului liceal, care, de altfel, nu a cunoscut o evolu?ie diferit? de cea a Institutului Teologic Romano-Catolic, de grad universitar, sec?ia român?, pân? la separarea survenit? în anul 1994. Seminarul diecezan a fost deschis cu mari sacrificii de c?tre episcopul Nicolae Iosif Camilli (1884-1894; 1904-1915) la data de 29 septembrie 1886, f?r? vreo dispozi?ie special? din partea Congrega?iei De Propaganda Fide, fiind pus înc? de la început sub patronajul sfântului Iosif. Scopul declarat al întemeierii acestui seminar diecezan l-a constituit necesitatea resim?it? de-a lungul veacurilor de c?tre Biserica local? de a avea un cler diecezan indigen. Înc? de la întemeiere, seminarul este încredin?at preo?ilor iezui?i din provincia Gali?ia, care l-au condus, într-o prim? faz?, pân? în 1906, iar ulterior din 1930 pân? în 1939. Primul an a func?ionat cu 10 seminari?ti. La 7 august 1894, a murit primul rector al seminarului diecezan din Ia?i, pr. Francisc Xaveriu Habeni, în locul s?u fiind numit Felix Wiercinski. Cl?direa Seminarului era lâng? Catedrala Romano – Catolic? Ia?i, legat? de palatul episcopal, iar cheltuielile pentru între?inerea ?i func?ionarea seminarului erau suportate de episcopie, deoarece majoritatea seminari?tilor proveneau din familii s?race ?i nu aveau mijloace pentru a-?i sus?ine singuri studiile. La 25 ianuarie 1895, este numit un nou episcop de Ia?i, în persoana lui Dominic Jaquet. El este cel care a achizi?ionat actuala cl?dire de pe Copou, în perioada 1901-1904, cu inten?ia de a func?iona aici gimnaziul Timotei Cipariu, care trebuia s? se transforme în liceu, plan ce nu s-a mai putut realiza. În schimb, preo?ii iezui?i din Ia?i au deschis “?coala Apostolic?”, în care au intrat doar 12 elevi, ?coal? ce a fost închis? dup? câ?iva ani. La 16 decembrie 1903, revine la Ia?i episcopul Camilli. În1906 p?rin?ii iezui?i pleac? înapoi în Gali?ia iar Seminarul este încredin?at preo?ilor seculari moldoveni. La 10 septembrie 1918, Ministerul de R?zboi închiriaz? cl?direa Seminarului, pentru a fi folosit? de Marele Stat Major al Armatei pentru ca în octombrie, acela?i an, cl?direa s? fie ocupat? de Universitatea din Ia?i pentru c?minul de studen?i, numit “C?minul Latin”. La 31 octombrie 1918, cursurile Seminarului se redeschid în vechea cl?dire de lâng? episcopie. În octombrie 1927, episcopul Robu are o întrevedere cu rectorul Universit??ii, pentru retrocedarea cl?dirii de pe Copou ?i, dup? multe insisten?e, Universitatea pred? cl?direa la 26 octombrie 1929, prin adresa 126.425/27.9.1929 a Ministerului Instruc?iunii Publice. În perioada 1930-1939, Seminarul se afl? din nou în grija Societ??ii lui Isus. Toamna anului 1936 a fost marcat? de s?rb?torirea semicentenarului Seminarului: într-o perioad? de 50 de ani, au p??it pragul seminarului 150 de seminari?ti iar din ace?tia, 46 au plecat în Moldova, ca preo?i, un num?r considerabil dac? lu?m în considerare greut??ile cu care s-a confruntat înc? de la început existen?a Seminarului, la care s-au ad?ugat ?i vitregiile timpurilor. Anul 1939 aduce un eveniment unic în istoria seminarului: hirotonirea a 33 de clerici, 23 la Ia?i, iar ceilal?i 10, în diferite ora?e din Europa sau localit??i din Moldova. Cei din Moldova au fost sfin?i?i în capela Institutului Notre Dame de Sion, de c?tre episcopul Robu. La începutul anului ?colar 1939-1940, este numit rector Marcu Glaser. În 1942 este sfin?it episcop, iar conducerea seminarului este preluat? de Petru Ple?ca (1942-1946), sfin?it ?i el episcop în decembrie 1965. În timpul conducerii lui, seminari?tii sunt nevoi?i, în anul 1944 s? se refugieze la Beiu?, sub grija episcopului Traian Fren?iu. În 1945, rectorul Ple?ca redeschide cursurile seminariale în cl?direa ?colii primare a parohiei din Ia?i, de pe actuala strad? Max Wexler. În august 1946, pr. Anton Trifa? preia conducerea Seminarului pân? în anul 1948. Aceast? perioad? a fost foarte grea, atât pentru Seminar cât ?i pentru întreaga diecez?, întrucât flagelul r?zboiului l?sase urme adânci. Cu mari sacrificii, se începe refacerea Seminarului de pe Copou, incendiat ?i avariat de bombardamentele avia?iei americane din noaptea 5/6 iunie 1944. În vara anului 1948, se reu?e?te s? se acopere cl?direa. Se lucra totodat? ?i la amenajarea vechiului Seminar de lâng? catedral?. În aceast? stare se aflau atât Seminarul din Copou, cât ?i cel de lâng? episcopie, când au fost na?ionalizate ambele cl?diri - legea din 4 august 1948, lege care aducea o reform? general? a înv???mântului. În aceast? situa?ie de excep?ie, cursurile înceteaz? pân? în 1953-1954, iar seminari?ti moldoveni pleac? la Alba Iulia, pentru o perioad? de patru ani pân? la redeschiderea cl?dirii din Ia?i – Copou. Între anii 1954-1989, greut??ile nu au încetat niciodat?, lucru ce poate fi u?or dovedit fie ?i numai prin men?ionarea faptului c? admiterea la Seminar se f?cea doar cu acordul Ministerului Înv???mântului, care restric?iona num?rul locurilor ?i nu accepta examen de admitere decât o dat? la 2, 3 sau chiar la 4 ani. La aceasta se ad?uga ?i un control sever al autorit??ilor care nu s-au ar?tat niciodat? binevoitoare form?rii clerului pentru Biserica local? ?i, de altfel, nici progresului Bisericii ?i vestirii mesajului evanghelic. Dar, a?a cum istoria a demonstrat-o de atâtea ori, în perioadele de prigoan?, Biserica nu a încetat s?-?i p?streze credin?a ?i speran?a, ba chiar s? înfloreasc?, parc? cu o for?? mai mare decât cea depus? de c?tre cei r?u inten?iona?i pentru a împiedica cre?tinii în m?rturisirea ?i tr?irea credin?ei. Odat? cu evenimentele din 1989, lucrurile au luat o întors?tur? fericit? pentru evolu?ia Bisericii locale, implicit pentru cea a Seminarului diecezan. S-a putut constata o adev?rat? explozie de voca?ii, lucru constatat ?i o dat? cu redeschiderea cu generozitate a por?ilor Seminarului liceal. Cl?direa de pe Copou s-a dovedit astfel insuficient? pentru un num?r a?a de mare de candida?i, ea trebuind s? ad?posteasc? atât pe studen?i cât ?i pe elevii de la liceul seminarial. În ultimii ani, pân? la mutarea Seminarului Liceal la Bac?u, în 1994, elevii trebuiau s? fac? zilnic drumul dintre cl?direa de pe Copou, unde dormeau ?i luau masa, spre cl?direa de lâng? episcopie, unde se desf??urau orele de curs, ?i invers. 2. La Bac?u, anul ?colar 1994-1995 Motivele care au condus la decizia mut?rii Seminarului Mic la Bac?u pot fi deduse deja din rândurile de mai sus. A?adar, este vorba în primul rând de caren?ele existente în formarea seminari?tilor de la liceu, caren?e cauzate de coexisten?a studen?ilor ?i elevilor, deci a unor persoane între care existau diferen?e mari de vârst?, sub acela?i acoperi?. De asemenea, tipurile de preg?tire erau total diferite, atât pe plan intelectual cât ?i spiritual. Nu trebuia neglijat nici faptul c? majoritatea catolicilor din Moldova erau ?i sunt înc? concentra?i în jurul localit??ii Bac?u. ?i, nu în ultimul rând, nu putea fi negat nici faptul, evident de altfel, c? spa?iul era insuficient la Ia?i pentru un num?r a?a de mare de studen?i ?i elevi. Toate aceste premise au condus la concluzia fireasc? c? educa?ia ?i formarea elevilor de la Seminarul Liceal ar fi fost mult mai adecvat? ?i mai eficient? dac? ace?tia ar fi fost separa?i de studen?i. Episcopul actual de Ia?i, Msgr. Petru Gherghel, a discutat aceast? problem? cu cei în drept, în special cu profesorii din Seminar, ?i a hot?rât mutarea Seminarului Mic la Bac?u, unde func?iona deja Liceul Catolic. Responsabil de conducerea Seminarului Teologic Liceal Catolic “Sf. Iosif” – Bac?u a fost numit Pr. Anton S?boanu, n?scut la 26 septembrie 1958, originar din Butea (Ia?i), care era ?i director al Liceului Catolic. Cât prive?te formalit??ile necesare transferului Seminarului Liceal de la Ia?i la Bac?u, acestea au fost f?cute f?r? probleme, în timp util. Pentru ob?inerea tuturor aprob?rilor necesare, nu a fost neglijabil? colaborarea Inspectoratelor ?colare din jude?ele Ia?i ?i Bac?u, care au dovedit deschidere ?i sensibilitate fa?? de prezen?a Seminarului Liceal la Bac?u.Deoarece nu exista un spa?iu propriu, s-au amenajat spa?ii de cazare ?i cursuri la Grupul ?colar de Chimie Bac?u ?i la Grupul ?colar „H. Coand?” – Bac?u. Au început anul ?colar 1994-1995 la Seminarul Liceal 195 elevi, împ?r?i?i astfel: dou? clase a XII-a, dou? clase a XI-a, o clas? a X-a, o clas? a IX-a , profilul claselor fiind de istorie - ?tiin?e sociale. Cât prive?te partea administrativ-economic?, cea mai mare parte a cheltuielilor de între?inere a Seminarului Mic erau suportate de c?tre Episcopia de Ia?i, la aceasta ad?ugându-se ?i o contribu?ie simbolic? din partea seminari?tilor, ce reprezenta o mic? parte din taxa impus? de Liceul de Chimie Nr. 4 sau de Liceul Henri Coand? pentru c?min, cantin? etc.
Modific?ri intervenite în timp:
Prin dispozi?ia Inspectoratului ?colar Jude?ean Bac?u – nr. 196/26.10.1995 - Seminarul este arondat centrului de execu?ie bugetar? a Grupului ?colar „H. Coand?”. Ca material bibliografic pentru trasarea câtorva linii din istoria seminarului diecezan “Sf. Iosif” ?i, implicit, pentru cea a seminarului liceal, anii 1886-1994, s-a utilizat lucrarea “Istoria Bisericii catolice din Moldova”, scris? de Pr. Prof. Dr. Emil Dumea.
3. Câteva date statistice:
|
| Ultima actualizare în Vineri, 15 Ianuarie 2010 14:06 |
Istoria Seminarului


